Cristian Botez, reporter special și corespondent de război din principalele teatre de operațiuni ale ultimelor trei decenii, continuă seria de investigații despre Cine conduce lumea, derulată pe baza docomentărilor Fundației Corporate Transparency și cu parteneriatul ActiveNews și Nașul TV – Emisiunea Să vorbim despre tine realizată de Gabriela Calițescu, unde, de altfel, autorul va fi prezent și în această seară, de la orele 20.00. Redăm în continuare opiniile și sinteza ipotezei sale explozive:
Vorbim de la începutul serialului nostru de dezvăluiri despre așa-numita Secta Bancară Tibetană, despre faptul că marile companii multinaționale conduc aproape toată lumea occidentală, cine se află în spatele acestora și care este pericolul pe care îl reprezintă această situație pentru întreaga omenire.
Voi face o succintă trecere în revistă a personajelor, entităților financiare și industriale, a elementelor și structurilor sinteză care configurează o uriașă schemă de tip mafiot, la scară planetară.
Vom explica cum este posibil ca o firmă chinezo-tibetană, cu un proprietar anonim, și ca acesta, multe altele, să ajungă, prin mecanisme financiar-bursiere bine camuflate, în masa de acționari a marilor companii americane, inclusiv cele de armament, într-o proporție care să determine, prin alegerile acționarilor, desfășurate la 3, 4 sau 5 ani, să-și impună proprii oameni, proprii manageri executivi, acei C.E.O. – Chief Executive Officer, care să fie la dispoziția proprietarului originar, cel chinezo-tibetan.
Este vorba, așadar, de o schemă care pornește de la Dalai Lama, liderul spiritual al Tibetului, trece prin India.
India are niște platforme electronice de tranzacționare a produselor sofisticate – OTC, adică Over The Counter.
Aceste platforme sunt organizate sub forma unor societăți închise, anonime (closed corporations), societăți, fonduri mutuale de investiții de fapt, aflate în orașele Bangalore, Kolkata, Pune, Chennai, Gurgaon, New Delhi, Hyderabad, VisaKhapatnam. Trebuie spus că toate aceste locații sunt sucursale ale corporației HSBC.
Apoi, prin două softuri secrete, care operează în Singapore, se conectează în secret la Piața electronică de derivate financiare NASDAQ. Cele două sisteme electronice prin care se intră din India în NASDAQ prin Singapore, sunt Data Processing & Customer Service și Internal Software Engineering.
Odată firma originară chinezo-tibetană intrată în NASDAQ, aceasta poate juca pe această uriașă piață bursieră.
Menționăm că NASDAQ este o bursă electronică din Statele Unite ale Americii, pe care sunt listate aproximativ 3.200 companii. Numele provine de la National Association of Securities Dealers Automated Quotations.
NASDAQ listează aproximativ 3.200 de companii. NASDAQ tranzacționează cel mai mare număr de acțiuni pe zi, comparative cu celelalte piețe de valori din Statele Unite.
NASDAQ este o piață bursieră nereglementată, o piață de produse derivate finaciare așadar care nu se supune niciunei reguli, o piață fără proprietari, fără sediu, fără personalitate juridică, cum spuneam, o piață electronică în care tranzacțiile bursiere se derulează prin intermediul a două sisteme: Electronic Communication Network și Electronic Fubnd Transfer-EFT.
Ce sunt produsele financiare derivate care se tranzacționează aici, adică acele produse care nu sunt efectiv acțiuni? Sunt active, adică orice lucru de valoare pe care o persoană sau o organizație îl deține. Aceasta include numerar (cash), proprietăți imobiliare, mașini, afaceri personale, conturi de economii, depozite bancare, obligațiuni, titluri de stat, acțiuni ale companiilor listate pe bursă.
În ceea ce privește firmele chinezo-tibetane despre care vorbim, și care au reușit să intre pe piața NASDAQ, prin metoda menționată mai sus, este vorba de așe numitele basket – coșuri de active, pachete de active -, care au ca suport acțiuni la firme americane, obligațiuni, contracte futures cu opțiuni și strategii cu opțiuni. Toate aceste se pot converti, la un moment dat, în acțiuni americane (occidentale, în general).
De aici, din zona NASDAQ, se organizează și acel moment în care pachete de active ajung în punctul de declanșare (trigger point), punctul în care se convertesc în acțiuni. După care, aceste pachete trec prin bursa din Singapore, care este legată la DTCC, adică Depository Trust & Clearing Corporation, din SUA, prin departamentul acesteia, Data repository-Singapore PTE.
O precizare trebuie neapărat făcută: de orice piață bursieră se leagă și o bancă de clearing, o bancă în care se înregistrează toate tranzacțiile bursiere făcute și care, totodată, le si administrează. Așadar, DTCC nu este altceva decât Banca de clearing atașată NASDAQ.
Aici trebuie să aducem în discuție faptul că după fuziunea care a avut loc în 1998, dintre NASDAQ și AMEX – American Stock Exchange, Asociația Americană a burselor reglementate, care include bursa din New York – New York Stock Exchange și pe cea din Chicago – Chicago Stock Exchange, activele cu origini chinezo-tibetane, trecute prin mandatarii de prin tot felul de societăți secrete, firme anonime, societăți închise, așa cum se denumite în lumea financiar-bursieră, au fost practic „spălate”, putând fi tranzacționate acum prin firme aflate deasupra oricăror suspiciuni.
Ulterior, coșurile de active se vând pe piața bursieră din Caraibe, conform investigațților noastre. Prima oară trec prin Insulele Antilele Olandeze, prin Curacao Security Exchange, cu Banca de Clearing care o deservește, și prin off-shore-urile din Bonaire, Saba, St. Eustatius (unde și-a ascuns averea și răposatul prinț consort al decedatei Regina Elisabeta a II-a), St. Martin și Aruba.
După care trec în al doilea cordon de burse, din East Caribbean Securities Exchange-ECSE. Aceste sunt: Anguilla, Dominica, Montserrat, Santa Lucia, Antigua & Barbuda, Grenada, Saint Kitts and Nevis, Saint Vincent and Grenadines. Aici, activele, reamintim, ale firmelor originare cu proprietari chinezo-tibetani care au intrat în secret în NASDAQ prin Singapore, se transformă în acțiuni, prin metodele pomenite mai sus, care ajung în băncile de clearing, denumite și bănci custode, atașate acestor burse.
După ce activele inițiale, din NASDAQ, transformate, deja, în acțiuni, în proporție de 75-80%, au trecut de al doilea cordon din Estul Caraibelor, Fondurile Mutuale, firmele care dețin aceste acțiuni, ajung la Bursa din Bermuda-Bermuda Stock Exchange, care este off-shore, și Latin America International Financial Center, din Republica Dominicană, care nu este off-shore, la Bolsa de Valores, tot din republica Dominicană, care nici ea nu este off-shore, și la altă bursă non off-shore, Bursa Trinidad de Tobago Stock Exchange.
Mai trebuie spus, tot aici, că toate produsele de pe Piața OTC, adică Piața Over The Counter (în afara conturilor bancare) sunt concepute și organizate de CitiGroup, uriașa corporație bancară de care am vorbit în episoadele trecute, corporație deținută în secret de India și care se află la comanda Tibet-China.
De aici, și acum vom lăsa schema pe care o prezentăm aici, desfășurată, pentru o mai bună înțelegere, pe verticală, trec prin bursele din Canare, apoi, în off-shore-urile din SUA, din Delaware și South Dakota, bursă care este legată, în secret, la Piața OTC-Over The Counter, prin DTCC-National Securities Clearing Corporation USA și, de aici, cu DTCC-Data repository Singapore PTE, practic, locul prin care firmele chinezo-tibetante, găzduite de India (aceasta neștiind neapărat că în spate se află Tibetul, Trustul Bancar Tibetan condus de Dalai Lama).
Și iată cum, potrivit documentărilor, proprietarii originari chinezo-tibetani ajung pe tărâm american, trecuți prin toată această schemă – grafic mai jos -, la Bursele din New York și Chicago.
După care, la momentul potrivit, prin acționarii firmelor controlate de ei, firme co-acționare la marile firme americane, inclusiv de armament, în adunările generale ale acționarilor care au loc la 3-5 ani, unde sunt votați candidații propuși din ei, tot prin mandatari, serii de mandatari, recrutați din Punjabul Indian, și rulați până în SUA.
Despre cum sunt impuși și controlați membri Consiliului de Administrație, inclusiv CEO-ul, mare manager, într-un capitol viitor aparte.
